Web Analytics
HP Banner

Ads: Listen on Spotify

  • Protejaţi-vă copiii de bolile colectivităţii!

Protejaţi-vă copiii de bolile colectivităţii!

Alături de apa potabilă, vaccinurile sunt considerate una dintre cele mai importante achiziţii în sănătatea publică

 

Un părinte nu doreşte să îşi vadă copilul îmbolnăvindu-se. Astăzi putem să ne protejăm copiii de unele boli care mai demult determinau epidemii ce se soldau cu mii de decese sau, dacă oamenii scăpau, aveau mari şanse să rămână infirmi pe viată.

Cum au apărut vaccinurile?

Istoria vaccinurilor începe cu peste 200 de ani în urmă, când o observaţie empirică a unui medic de ţară englez a deschis o nouă eră în medicină. Este vorba de Edward Jenner, care în anul 1780 a remarcat faptul că, în cursul epidemiilor de variolă - boală infecţioasă deosebit de severă, cu mortalitate extrem de ridicată anumite persoane erau aparent protejate şi fie nu făceau boala, fie făceau forme foarte uşoare.


Tot Jenner a mai constatat că aceşti oameni se ocupau de mulsul vacilor. în comunitatea respectivă, majoritatea vacilor aveau o afecţiune uşoară, specifică numai vacii şi numită vaccină, manifestată prin prezenţa unor pustule inclusiv la nivelul ugerului. Jenner a făcut legătura absolut empirică între contactul cu pustulele de vaccină şi posibila protecţie faţă de variolă şi a inoculat oamenilor lichidul din pustule, obţinând protecţie faţă de variolă şi demonstrând astfel că observaţia sa era corectă.

Istoria medicinei dovedeşte că procedeul variolizării a început să fie utilizat încă din secolul XVIII şi în alte ţări europene, inclusiv în Valahia şi Transilvania, dar şi în unele ţări din Orient.

Explicaţia observaţiei empirice a lui Jenner a putut fi dată mult mai târziu, când progresele microbiologiei şi imunologiei au oferit răspunsul: întâmplător, virusul vaccinei vacii şi virusul variolei umane aveau proprietăţi antigenice comune. Antigenul este acea parte dintr-un microb, care odată pătrunsă în organismul uman stimulează formarea de anticorpi, determinând în final protecţia după boala naturală sau în acest caz după vaccinare.

Bolile infecto-contagioase ale copilăriei sunt produse de anumite microorganisme (bacterii, virusuri sau paraziţi). Microorganismele şi/ sau toxinele lor produc efectele caracteristice diverselor boli: febră, erupţii pe piele şi pe mucoase, inflamarea ganglionilor, a glandelor salivare, afectare pulmonară, digestivă sau a sistemului nervos datorită infestării celulelor organismului şi/sau datorită eliminării unor toxine în sânge.

Datorită răspunsului imun, o bună parte dintre aceste infecţii sunt urmate de protecţie de durată, uneori pentru toată viaţa. Spre exemplu, majoritatea oamenilor fac infecţia naturală cu virusul varicelei o singură dată în viaţă.

Din păcate însă, infecţia naturală determină în cazul multora dintre aceste boli complicaţii severe, sechele şi invalidităţi definitive sau chiar moartea. Un exemplu este poliomielita determinată de un virus cu afinitate pentru sistemul nervos, consecinţele infecţiei fiind fie paralizii musculare definitive, fie uneori decesul prin paralizie respiratorie.

Cum funcţionează imunitatea?

O boală infecţioasă se produce atunci când microbii invadează organismul şi încep să se înmulţească. Sistemul imun recunoaşte microbii pe baza structurilor numite antigene drept "invadatori" şi produce proteine numite anticorpi, ce au două roiuri esenţiale:

Legarea de porţiunile antigenice ale celulelor microbiene şi anihilarea întregii celule. Din păcate însă, la primul contact cu microbul respectiv, boala se produce deoarece sinteza de anticorpi este un proces ce necesită minimum 10-14 zile.

Insă la o nouă întâlnire cu antigenul microbului respectiv (o nouă infecţie, chiar şi la ani distanţă), anticorpii deja prezenţi anihilează rapid microbii şi boala nu se mai produce. Aceasta semnifică imunitate.

Cum funcţionează vaccinurile?

Ideea vaccinării constă în a oferi copilului imunitate faţă de o anumită infecţie, fără a fi necesar ca acesta să facă boala. Vaccinurile sunt preparate din aceieaşi germeni care dau boala sau din porţiuni din ei. Aceştia sunt fie omorâţi, fie atenuaţi pentru a nu produce boala, dar pentru a-şi menţine capacitatea de a induce răspunsul imun.

Imunizarea (vaccinarea) ajută sistemul imun al copilului să funcţioneze prin producere de anticorpi, exact ca într-o infecţie naturală, cu deosebirea că acesta nu face boala. Numărul de doze de vaccin şi rapelurile depind de particularităţile imunologice ale fiecărui microb. Trebuie precizat faptul că, pornind de la principiul iniţial observat de Jenner, au fost produse primele vaccinuri vii, atenuate.

De atunci şi până în prezent, progresele uimitoare ale vaccinologiei au dus la descoperirea a peste 20 de vaccinuri şi au salvat un număr considerabil de vieţi omeneşti. Dacă în anul 1900 copiii primeau un singur vaccin (antivariolic), în 1960 numărul acestora a crescut la 5 (variolă, difterie, tetanos, pertussis, poliomielită), în 1980 la 7, iar în anul 2000, copiii pot fi protejaţi prin vaccinare faţă de 15 boli infecto-contagioase tuberculoză, difterie, tetanos, pertussis, poliomielită, hepatita B, rujeolă, rubeolă, parotidită epidemică, Haemophilus influenzae, pneumococ, rotavirus, hepatita A, varicelă, HPV.

Variola, care omora aproximativ 5 milioane de oameni anual, ca urmare a vaccinării sistematice a fost declarată eradicată în anul 1979. Vaccinarea anti-pertussis (tuse convulsivă sau măgărească) a fost introdusă în România în anul 1961. Cu un an înainte de aceasta, numărul de cazuri de pertussis era de 650 la 100.000 de locuitori. Ca urmare a vaccinării sistematice şi a unei acoperiri vaccinale de peste 97% din populaţia infantilă, în prezent numărul de cazuri este de sub 0,4 la 100.000 de locuitori.

In mod similar, boli precum difteria, tetanosul sau poliomielita, reprezentând altădată adevărate flageluri prin mortalitatea ridicată sau sechelele severe, sunt astăzi pe cale de a fi complet eradicate ca urmare a vaccinării universale.

Hepatita virală B, foarte frecventă în România înainte de 1990, este astăzi o infecţie rară, ca urmare a vaccinării sistematice începute imediat după naştere. Trebuie menţionat faptul că infecţia cronică cu virusul B poate conduce în final la ciroză sau cancer hepatic.

Rubeola, o infecţie uşoară şi adesea neobservată, reprezintă o cauză de malformaţii fetale severe atunci când survine în prima parte a sarcinii la o femeie nevaccinată.

De ce să ne vaccinăm?

Ca urmare a reducerii importante a unora dintre aceste afecţiuni se poate genera ideea conform căreia vaccinarea nu ar mai fi necesară, bolile fiind practic dispărute. Experienţa arată că vaccinarea faţă de anumite boli nu trebuie întreruptă decât în condiţii bine definite. Un exemplu ce atestă necesitatea menţinerii vaccinării, chiar dacă numărul de cazuri de boală este foarte redus, este cel al pojarului (rujeola), care continuă să genereze periodic epidemii atât în Europa, cât şi în SUA, explicate de existenţa unor grupuri de populaţie incomplet vaccinate, care sunt sursa de propagare a infecţiei.

In ultimii ani au fost elaborate noi vaccinuri pentru prevenirea unor boli infecto-contagioase cu potenţial evolutiv sever: infecţiile pneumococice şi cu H. influenzae generatoare de meningite, septicemii, otite sau pneumonii, infecţia rotavirală, cauza cea mai frecventă a diareei virale, varicela, hepatita A şi papiloma virus.

Datorită acestor progrese şi mai ales a creşterii numărului de vaccinuri existente, atât în SUA, cât şi în Europa, începând cu anii ’70, cele mai importante foruri medicale au emis recomandări de vaccinare ale populaţiei infantile. OMS publică lunar un buletin informativ privind posibilele ameninţări prin focare nou-apărute de boli infecţioase în diversele regiuni ale lumii, alături de măsurile de control necesare. Ţările din UE utilizează recomandări comune pentru majoritatea vaccinărilor, iar România, ca membru UE, agreează aceleaşi recomandări.

în România există un program naţional de imunizare care oferă gratuit copiilor vaccinurile pentru cea mai importantă parte dintre bolile infecţioase. Alături de acestea, pe piaţa privată mai există vaccinuri cuprinse în recomandările de imunizare europene şi ale OMS, dar pe care programul naţional din ţara noastră nu a putut încă să le suporte gratuit.

    Stiati ca...?

Astăzi, datorită vaccinurilor, peste 2 milioane de decese sunt prevenite anual pe întreg mapamondul

Cu toate acestea, 1,5 milioane de copii mor anual ca urmare a unor boli ce puteau fi prevenite prin efectuarea vaccinurilor recomandate în mod curent de către OMS

Write a review

Note: HTML is not translated!
    Bad           Good
Captcha

Protejaţi-vă copiii de bolile colectivităţii!

  • Product Code: bolile colectivitatii
  • Availability: Se vinde numai in farmacii!
  • 0.00€


Related Products

Vaccinuri - Imunizarea copiilor

Vaccinuri - Imunizarea copiilor

Alegere sau obligaţie?Imunizarea copiilor în primii doi ani de la naştere este mai eficientă şi poat..

0.00€

HP Banner

Ads: Listen on Spotify