A+ A A-

Nu fuma!

Fumatul cauzează în prezent 1,5 milioane de decese prin cancer pulmonar pe an

Cancerul pulmonar era în trecut o maladie extrem de rară, astfel încât atunci când se confruntau cu un caz, medicii îşi luau notiţe amănunţite şi îl publicau considerându-se 'norocoşi" că au putut examina şi trata un astfel de pacient. Odată cu industrializarea şi mai ales cu mediatizarea fumatului, cancerul pulmonar a devenit o adevărată epidemie.

Mass-Media a contribuit în egală măsură, la ascensiunea, dar şi la declinul i fumatului. Până în anii '60, aceasta l-a promovat. După apariţia primelor dovezi ştiinţifice privind relaţia directă fumat- cancer pulmonar, s-a reorientat şi a promovat campanii ce prezentau efectele fumatului asupra sănătăţii, determinând scăderea cu 50% a prevalenţei fumatului în ultimii 40 de ani.

Fumatul cauzează, în prezent, 1,5 milioane de decese prin cancer pulmonar pe an, dar se va ajunge la 2 milioane pe an în 2020, chiar dacă rata fumatului va scădea.

Scăderea numărului de fumători în rândul adulţilor a determinat reorientarea spre adolescenţi a campaniilor antitutun. Acestea au acum la îndemână un nou instument - internetul. Cu alte cuvinte, tehnologia (telefoanele), devenind tot mai accesibilă, cuplată cu accesul liber la internet în tot mai multe spaţii publice şi posibilitatea de a încărca şi transmite online informaţii, imagini fac din adolescent o persoană vulnerabilă şi un viitor posibil consumator de tutun. De ce? Deoarece, în general, nu poţi şti cu exactitate dacă aceştia aderă la un grup pentru că aveau interese similare sau doar pentru socializare. Totodată, grupul de prieteni poate varia, ei neavând încă nişte criterii clare de selecţie. Având în vedere numărul mare de fumători, adolescenţii consideră obiceiul de a fuma drept normalitate. Este perioada în care aceştia se formează ca personalităţi şi vor să fie consideraţi independenţi, de aceea nu vor recunoaşte că au început să fumeze sub presiunea grupului sau pentru că li s-au oferit ţigări.

Mai multe studii ce au intervievat 28.263 de adolescenţi prin intermediul unei reţele de socializare vizavi de atitudinea lor faţă de fumat (a individului şi a grupului din care face parte) au relevat faptul că izolarea socială indusă de acestea poate fi atât un factor important de iniţiere, cât şi de menţinere a fumatului prin fenomenul de însingurare pe care-l asociază. Tehnologia a făcut

ca acest obicei să devină frecvent în rândul “popularilor" în liceele cu status socio- economic crescut, comparativ cu adulţii la care fumatul este mai des întâlnit în condiţiile unui status socio-economic scăzut.

Analiza impactului acestor reţele de socializare în viaţa tinerilor a determinat o reorientare a politicilor de control al tutunului spre acest gen de transmitere a informaţiei, într-un studiu efectuat în 2003, autorii semnalau că discuţiile pe website sau pe chat sunt mult mai interactive comparativ cu reclama obişnuită la fumat şi, deci, pot fi utilizate atât în iniţierea, cât şi în prevenirea fumatului.

In ceea ce priveşte iniţierea, vânzarea de ţigări prin intermediul internetului este una din metode. Acesta poate oferi o imagine favorabilă a produsului, comparaţii cu produse similare şi preţuri mult mai mici. în puţine ţări există legislaţii care ar interzice vânzările de ţigări pe internet minorilor. Cel mai bun exemplu sunt vânzările pe internet ale ţigării electronice, considerat în prezent un accesoriu „cool” şi pentru care nu există reglementări privind vânzările.

O metodă de iniţiere

Ţigara electronică eliberează în timpul utilizării un vapor ce conţine nicotină, care este un drog şi deci induce o dependenţă.

Ea este considerată o metodă de iniţiere în fumat la tineri, aceştia putând trece mai uşor la ţigări obişnuite atunci când ţigara electronică nu le mai satisface necesarul de nicotină.

Efectele nicotinei

Trebuie precizat că nicotină inhalată de către fumător ajunge rapid la nivelul creierul, acolo unde induce o serie de efecte percepute de acesta ca fiind favorabile (stimularea atenţiei, reducerea apetitului, creşterea capacităţii de memorare, reducerea anxietăţii şi tensiunii). In timp, pentru a obţine aceste efecte, fumătorul trebuie să îşi crească necesarul de nicotină. Cum? Prin creşterea numărului de ţigări, trecerea de la ţigările "uşoare" la cele "normale” sau trecerea de la ţigara electronică la ţigări obişnuite cu toate consecinţele asupra sănătăţii pe care le implică aceasta.

„Expunerea copiilor cu vârste între 13 şi 15 ani la peste 150 de imagini ce promovează fumatul creşte de 3 ori riscul ca aceştia să devină fumători” Alte metode de promovare şi iniţiere în fumat sunt acelea în care, prin intermediul internetului, este solicitată părerea consumatorului privind designul pachetului, al reclamei sau pot fi descărcate o serie jocuri în care îi poţi oferi personajului şi posibilitatea de a fuma şi de a alege între mai multe mărci de ţigări.

Care este rolul internetului în prevenirea fumatului?

Rolul internetului este promovarea de filme şi clipuri video cu mesaje antifumat.

O analiză pe YouTube a arătat că cele mai vizionate filmuleţe sunt cele în care fumatul este asociat cu o anumită boală sau cu moartea. Cele care promovează mesaje de renunţare la fumat nu se bucură de acelaşi succes. S-a constatat însă că indiferent de natura lor, filmuleţele antifumat sunt mai puţin accesate comparativ cu materialele ce îl promovează. Există studii care au arătat că expunerea copiilor cu vârste între 13 şi 15 ani la peste 150 de imagini ce promovează fumatul creşte de 3 ori riscul ca aceştia să devină fumători. Dacă în imaginea respectivă se regăseşte şi actorul favorit, riscul devine de 16 ori mai mare.

De aceea, se impune ca măsurile propuse de Convenţia Cadru de Control al Tutunului, instrumentul de lucru al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, adoptată în prezent de 172 de ţări, printre care şi România, să fie implementate şi la nivelul internetului. Articolul 13 al acestei Convenţii interzice total reclama la tutun, activităţile de promovare şi sponsorizare. O altă măsură ar fi codarea videoclipurilor de pe internet, urmată de filtrarea acestora. în Australia, aceste măsuri şunt aplicate pentru videoclipurile cu conţinut sexual. Se doreşte însă extinderea şi la cele ce promovează tutunul.

NSP GK4 suffix " nsp"

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
Prev Next

Stat