A+ A A-

Hormonii şi tratamentele naturiste

 

• In ultima vreme, numele lor este implicat tot mai des în declanşarea unor boli, adesea nevindecabile.

Cu toate astea, ştim foarte puţin despre ei, unde se află în corp şi cum ne putem apăra de suferinţele pe care le declanşează. Textul de faţă îşi propune să răspundă la aceste întrebări, apelând la terapiile naturale •

Hormonii sunt produşi de glan­dele endocrine. Sistemul en­docrin este un adevărat centru de co­mandă al organismului, fiind cel care coordonează şi determină toate acti­vităţile din corpul uman.

Absolut orice proces, de la reglarea glicemiei şi până la reproducere, de la me­morarea unei informaţii şi până la menţinerea densi­tăţii oaselor, este influen­ţat decisiv de prezenţa hormonilor, produşi de glandele endocrine. Aces­tea sunt nişte formaţiuni minuscule din organism, cântărind maximum câte­va grame, dar importanţa lor este inestimabilă. Pro­gresele medicinei din ultimele decenii ne arată o complexitate pur şi simplu copleşitoare a activităţii hormonale a acestor glande din organismul nostru. Zeci de hormoni sunt implicaţi în mii de procese care, atunci când sunt ar­monioase, alcătuiesc acel lucru, ex­trem de preţios, pe care-1 numim: SĂNĂTATE. Cum pot plantele me­dicinale şi procedurile medicinei na­turale să contribuie la (re)dobândirea sănătăţii, prin reglarea activităţii dife­ritelor glande endocrine, vom afla în continuare.

GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)

Este situată între cele două emis­fere ale creierului şi, deşi are dimensiunea unui bob de mazare coordoneaza cele mai importante functii din organismul uman. Ea este răspun­zătoare de ciclurile somn-veghe, de procesele de maturizare a co­piilor, de stările noastre emoţio­nale, de dezvoltarea noastră men­tală etc. Echilibrarea acestei glande este esenţială pentru a ne putea odihni corespunzător, pentru stabilitatea noastră psihică, pentru sexualitate şi reproducere. Iată trei mijloace de echilibrare si armonizare la nivelul acestei glande:

•        Griffonia (Grif- fonia simplicifolia) — este o plantă subtro­picală, ale cărei fructe secretă principii active care stimulează şi re­glează această glandă, ajutând la controlul stă­rilor emoţionale şi al anumitor funcţii ale organismului. Se admi­nistrează sub formă de extract de fructe, din care se iau câte 200 mg, de trei ori pe zi, în cure de 2- 4 săptămâni. Planta le este de un imens ajutor persoanelor anxioase, cu atacuri de panică, ea stimulând pro­ducerea unor neu- ro-transmiţători care induc stări de calm şi relaxare.

De asemenea, aju­tă la producţia de melatonină, cunos­cută drept hormo­nul somnului, în­trucât ne ajută să adormim noaptea, fiind cel care ne induce un somn.De asemenea, griffonia ajută la con­trolul senzaţiei de foame, reducând aşa-numita foame emoţională, inclu­siv accesele de foame nocturnă.

• Radiaţia solară - expunerea la lumina solară a pielii, dar şi con­tactul vizual cu această lumină sunt vitale pentru reglarea activităţii glan­dei pineale. Lumina soarelui stimu­lează glanda pineală să producă mela- tonina, de care vorbeam anterior, care nu este doar un inductor al somnului, ci şi un stimulent care ne face să fim treji şi activi ziua, ajutându-ne să ne relaxăm în timpul nopţii. De aseme­nea, contactul cu lumina zilei ne ajută să ne menţinem stabilitatea emoţio­nală, să depăşim momentele de anxie­tate sau depresie. La polul opus, ex­punerea la lumina artificială, mai ales la cea cu nuanţă albastră, specifică televizoarelor, neoanelor, monitoa­relor, ecranelor telefoanelor şi table­telor dereglează activitatea glandei pineale şi favorizează insomnia, inca­pacitatea de relaxare, stările de insta­bilitate psihică.

•Rugăciunea şi meditaţia - cercetări situate la graniţa delicată dintre medicină şi spiritualitate arată că aceste două practici spirituale sunt un mijloc de activare şi armonizare a glandei pineale, cu efecte foarte profunde. Se pare că tocmai pineala este glanda capabilă să declanşeze vindecări spontane, de multe ori con­siderate miraculoase, ale unor boli incurabile, inclusiv ale celor aflate în faze foarte avansate. în medicina ayurveda, dar şi în cea isihastă, glan­da pineală era numită şi cel de-al trei­lea ochi, iar activarea sa corespun­zătoare este asociată nu doar cu trezi­rea capacităţii de vindecare spontană, ci şi cu amplificarea anumitor cali­tăţi, cum ar fi intuiţia, capacitatea de a simţi emoţiile celorlalţi sau de a trăi credinţa profundă.

TIROIDA

Este situată la nivelul gâtului şi, deşi cântăreşte doar 5-7 grame, este cea mai mare glandă cu secreţie en­docrină din corp. Funcţiile sale sunt multiple şi foarte importante: ea este principalul coordonator al proceselor de creştere la copii, ea hotărăşte ni­velul caloriilor pe care le ardem în fiecare zi pentru funcţiile de bază ale organismului şi tot ea ne ajută la re­glarea temperaturii corpului. Din acest motiv, cele mai mici dereglări la acest nivel pot produce tulburări de sănătate serioase. Iată patru remedii pentru tiroidă:

Iodul natural - este prezent în unele legume şi fructe (ceapă ver­de, nuci, usturoi verde), fiind secretat în cele mai mari cantităţi de algele marine. Acest oligoelement, în for­mele produse de natură, este foarte util pentru prevenirea şi combaterea hipotiroidismului, afecţiune asocia­tă cu stări de apatie, lipsa iniţiativei şi a capacităţii de concentrare, obe­zitate etc. De ce este de preferat iodul natural, celui de sinteză, cu care este aditivată sarea de bucătărie? Răspun­sul e simplu: datorită faptului că io­dul natural este uşor de asimilat, gra­ţie prezenţei alături de el, în plante, a unor substanţe ajutătoare. Pe urmă, iodul natural, spre deosebire de cel de sinteză, este perfect compatibil cu organismul uman, putând fi cores­punzător metabolizat de organism chiar şi atunci când este în exces, fără a favoriza apariţia unor afecţiuni tiroidiene.

Fucus (Fucus vesiculosus) — este o algă marină care pe lângă faptul ca este extrem de bogata in iod ,mai are un compus numit fucoidan ,unul din cele mai puternice antitumorale cunoscute. în cazul dat, extractul de fucus, din care se iau 600 miligrame zilnic, este un ajutor pre­ţios contra nodulilor tiroidieni, fiind şi un excelent preventiv pentru can­cerul de tiroidă.

Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) - este folosit cu succes con­tra hipertiroidiei, având o acţiune de reglare a metabolismului, ajutând la corectarea unor efecte conexe hiper­tiroidiei. Este recomandat mai ales persoanelor care se confruntă cu scă­derea masei corporale, cu stări de slăbiciune corporală, cu uscarea pie­lii. Este eficient şi în cazul femeilor cu hipertiroidie, la care apar dezechi­libre ale activităţii ovariene, traduse prin estomparea caracterelor femi­nine (sâni, contrastul dintre talie şi bazin). Se administrează sub formă de tinctură, câte o linguriţă de patru ori pe zi, în cure de 15 zile, cu 7 zile de pauză.

Captalanul (Petasides offici- nalis) - este folosit în cazul hipertiroidiei, un principiu activ conţinut de frunzele acestei plan­te, petasina, având o acţiune reglatoare asu­pra sistemului nervos şi cardiac. Se administrea­ză sub formă de pul­bere, câte o linguriţă, de patru ori pe zi, în cure de două luni, cu două săptămâni de pa­uză. Le este indicat în mod special bolnavilor de hipertiroidie care se confruntă cu stări de instabilitate emoţională, insomnie, hiperexcita- bilitate nervoasă, arit­mie etc.

PARATIROIDA

Deşi numele îi este folosit la singular, de fapt este vorba de un grup de patru glande, situate în spa­tele tiroidei. Principalul lor rol este de reglare a nivelului calciului în or­ganism, de armonizare a activităţii sale, având un rol esenţial pentru vin­decarea osteoporozei. Despre cel mai eficient şi cunoscut remediu pentru armonizarea activităţii paratiroidei şi vindecarea osteoporozei vom vorbi în continuare:

Alga calcaroasă (Lithothamnium calcareum) se folosesc mai ales varietatile acestei alge,bogate in fier si alte oligoelementare  care au efect puternic asupra acestor glande. Zilnic se iau câte 3-4 grame din pul­berea de algă calcaroasă, sub formă de capsule, ţinându-se cure de 3 luni, cu 14 zile de pauză. Această algă re­glează activitatea paratiroidei, nor­malizează asimilarea calciului şi adu­ce în organism o cantitate semnifi­cativă din acest mineral constitutiv. Rezultatul este că, după o succesiune de 9 luni de cure cu acest produs marin natural, la peste 70% dintre paciente se constată o ameliorare a osteoporozei, atât analizele de sânge (markerii osoşi) cât şi cele imagistice (osteodensitometria) arătând acest rezultat pozitiv.

PANCREASUL

Este o glandă cu dublă funcţie, producând sucurile necesare diges­tiei, dar şi hormoni cu un rol hotărâ­tor pentru nivelul zahărului din sân­ge, cel mai important dintre ei fiind insulina. Atunci când pancreasul nu are o funcţionare corespun­zătoare şi, mai ales, atunci când este suprasolicitat, apare diabetul, o boală de care suferă zeci de milioane de oameni, numai în Europa. Deocamdată, nu se cunosc prea multe lucruri despre tra­tamentul, alopat sau naturist, adresat direct pancreasului, în schimb, există terapii 100% naturale, care prote­jează această glandă şi îi optimizează activitatea, fiind foarte eficiente în comba­terea bolii diabetice:

•     Gymnema (Gymne- ma sylvestris) — dacă ar fi să ne limităm la un singur re­mediu care ajută pancreasul, cu siguranţă ar fi această plantă, care creşte în sud- estul Asiei, supranumită dis­trugătorul de zahăr, datorită efectului de scădere şi de stabilizare a valorilor glice­miei. Se administrează extractul, am­balat sub formă de capsule, conform specificaţiilor producătorului. Pe lângă faptul că scade şi stabilizează nivelul glucozei din sânge, ajutând pancreasul să funcţioneze la para­metri optimi, gymnema mai are două acţiuni extrem de importante: scade apetitul pentru dulciuri (prin acţiunea la nivelul sistemului nervos) şi pre­vine complicaţiile vasculare ale diabetului

•     Indicele glicemic nu este numele unui medicament, ci al unui sistem de măsurare a zaharurilor din alimente, care este salvator pentru pancreas. Acest sistem are o scală de la 0 la 100, în funcţie de viteza cu care fiecare aliment ne creşte glicemia. Alimentele care au un indice glicemic ridicat eliberează cantităţi foarte mari de zahăr în sânge, într-un timp scurt, motiv pentru care cresc rapid glicemia, suprasolicită pancreasul şi duc la formarea acce­lerată a depozitelor de grăsime. în schimb, s-a dovedit ştiinţific că ali­mentele cu IG scăzut menţin constant nivelul glicemiei, previn suprasoli­citarea pancreasului, încetinesc for­marea depozitelor de grăsime pe va­sele de sânge, previn apariţia şi corec­tează diabetul zaharat. Adoptarea unui regim alimentar bazat pe consumul alimentelor cu IG scăzut este secretul ţinerii diabetului sub control, deoa­rece diferenţiază foarte bine faimoşii carbohidraţi în buni, respectiv răi.

In dietoterapia modernă, alimen­tele care conţin zaharuri sunt împăr­ţite în trei categorii:

Cu indice glicemic scăzut (IG mai mic de 35), care vor fi consumate în cantităţi cât mai mari, alcătuind peste 60% din alimentaţie.

Din această categorie fac parte: fasolea, mazărea, năutul, lintea, merele, ţelina şi pătrunjelul crud, varza, castraveţii cu tot cu coajă, sucul de roşii (fără zahăr adăugat!), roşiile proaspete, salata verde, varza, napii, ceapa, usturoiul, iaurtul na­tural (nu şi cel cu amidon), ciocolata neagră cu peste 70% cacao, lămâile, porto­calele, grepfruitul, minolele, mandarinele, smochinele şi caisele uscate, perele, vine­tele, fulgii de orz integral, ciupercile.

 Cu indice glicemic mediu (IG între 35 şi 50), ce vor constitui în jur de 35% din raţia de hrană zilnică, fiind alimente nu recomandate, ci doar tolerate. Alimente tolerate în dietă sunt: pâinea integrală şi cea de secară, ţelina şi pătrunjelul fierte, pastele de făină integrală, fulgii integrali (de grâu, ovăz, secară), ore­zul nedecorticat (mai ales varietăţile sălbatice), sucul de portocale, pasta de susan, cartofii fierţi în coajă (nu şi cei fierţi după decojire, sub formă de piure etc.).

Cu indice glicemic mare (IG mai mare de 50) — nu trebuie să reprezinte  mai mult de 2 %  din alimentatia  diabeticului .Ele  sunt insa contraindicate celor cu diabet avansat. Dintre alimentele cu indice glicemic mare enumerăm: zahărul rafinat, za­hărul brun, făina albă, pâinea albă, produsele de patiserie, produsele de cofetărie, orezul decorticat, cremele (de ciocolată, vanilie etc.), mălaiul grişat, ciocolata (cu excepţia celei negre, cu peste 70% cacao), cartofii prăjiţi, cartofii copţi, berea, toate băuturile spirtoase, amidonul din porumb, fructele confiate, cipsurile de cartofi, biscuiţii, cola, pizza, pas­tele din făină albă.

SUPRARENALELE

Aşa cum o arată şi numele, sunt glande pereche, poziţionate chiar deasupra rinichilor. Ele secretă faimo­sul cortizon, dar şi alţi hormoni care au ca principal rol controlul nivelului de stres, dar şi lupta împotriva infec­ţiilor sau alergiilor, precum şi gestio­narea apei stocate în organismul fie­căruia dintre noi. Două dintre reme­diile care ajută la îmbunătăţirea func­ţionării acestor glande sunt:

• Panseluţa sălbatică (Viola tricolor) - este poate cel mai eficient remediu cu acţiune directă asupra glandelor suprare­nale. Are ca efect tinerea sub control a unor afecţiuni alergice, cum ar fi bronşita cronică şi astmul, eczema a- lergică, alergia di­gestivă. De aseme­nea, ajută la re­glarea nivelului apei din corp, eliminând aşa- numitele edeme (acumulări de apă în ţesuturi). Nu în ultimul rând, panseluţa sălbatică ajută sistemul imunitar în lupta cu microbii, în spe­cial cei care afectează aparatul res­pirator, rinichii şi căile urinare. Se iau cât 0,4 grame din extractul uscat de panseluţă sălbatică, de trei ori pe zi, în cure de 90 de zile, urmate de 15-30 de zile de pauză, după care adminis­trarea se poate relua.

Vitamina C naturala -este hrana suprarenalelor ,fiind esentiala in procesele de imunitare pe care aceste glande le coordonează. Vitamina C ajută şi sistemul imunitar să blocheze toţi invadatorii organismului, fie că e vorba de celule canceroase sau micro­organisme periculoase. în plus, vita­mina C naturală este de un real ajutor şi în cazul reacţiilor alergice, fie ele la nivelul pielii, aparatului respirator sau digestiv. încă de la primele manifes­tări ale unei infecţii sau reacţii aler­gice, se ia o doză de 100-200 mg de vitamina C naturală, ulterior admi- nistrându-se câte 20-40 mg din această vitamină, din două în două ore. Acidul ascorbic natural (nu şi cel obţinut prin sinteză şi administrat pe cale orală) are, între altele, o acţiune imunomodulatoare, antihistaminică puternică, reducând inflamaţia, senza­ţia de durere şi usturime, senzaţia de ameţeală, frisoanele etc.

OVARELE

Sunt două glande cu secreţie in­ternă şi externă, care produc hormo­nii ce determină caracterele feminine, au un rol decisiv în reproducere, în menţinerea tinereţii biologice etc. Există o multitudine de maladii care pot afecta ovarele, aşa cum există şi boli determinate de funcţionarea ne­corespunzătoare a ovarelor, care pro­duc efecte în lanţ. Iată, în continuare, doar câteva dintre plantele eficiente în aceste tulburări şi afecţiuni ovariene: 9 Creţişoara (Alchemilla vul­gar is) - este supranumită ajutorul fe­meilor, datorită uimitoarei sale acţiuni de reglaj hormonal exercitată la ni­velul ovarelor. La fe­meile aflate în adoles­cenţă sau la vârsta adultă, creţişoara re­glează menstrele şi previne hemoragiile uterine prelungite, precum şi formarea tu­morilor genitale sau la sâni. De asemenea, creţişoara favorizează procreerea şi, în spe­cial, previne avortul spontan, ajutând la fixarea sarcinii. La femeile aflate în perioada premeno- pauzei, această plantă ajută la atenua­rea unor simptome cum ar fi bufeu- rile, tulburările de apetit sexual, anu­mite tensiuni emoţionale. în fine, în perioada menopauzei, creţişoara este un protector împotriva cancerului la sân şi a celui uterin, previne prolapsul uterin şi ajută la păstrarea tinereţii

Zmeurul (Rubus fruticosus) — mlădiţele proaspete, dar şi frunzele acestui arbust sunt considerate o adevărată sursă de progesteron vege­tal, acesta fiind un hormon produs de ovare, cu rol de reglare a men- strelor, de control al apetitului ali­mentar şi al libidoului, dar şi de armonizare a fondului emoţional. Se administrează în cazul ' unor disfuncţii ale activităţii ovarelor traduse prin: menstre neregulate şi du­reroase, hemoragii mens­truale prelungite, fibroa- me uterine, noduli ma- mari, infertilitate, hirsu- tism etc. Se administrea­ză sub forma maceratului glicerinat de mlădiţe (50 de picături, de 3 ori pe zi) sau a pulberii de frunze (se iau 3 linguriţe rase, zilnic).

Seminţele de felină (Apium gra- veolens) - sunt o ade­vărată speranţă în tra­tamentul infertilităţii feminine, al meno­pauzei premature, al tulburărilor post-me- nopauză, dar şi al hipertensiunii. Se fo­losesc seminţele ad­ministrate sub forma extractului concen­trat, condiţionat în capsule. O canti­tate de 600-800 miligrame din acest extract stimulează ovarele să pro­ducă ovule, reglează menstruaţia, fiind de un real ajutor femeilor in- fertile. De asemenea, ajută la ame­liorarea simptomelor pre- şi post- menopauză, prin stimularea produc­ţiei de estrogen.

TESTICULELE

Sunt echivalentul masculin al ovarelor, secreţia lor internă fiind aşa-numiţii hormoni androgeni, dintre care cel mai important este considerat testosteronul. Hormonii androgeni produşi de testicule sunt cei care determină caracterele speci­fic masculine (masă musculară mă­rită, voce îngroşată, forţă fizică etc.), având şi un rol decisiv în sexua­litatea şi fertilitatea bărbaţilor. Iată câteva dintre remediile care stimu­lează şi reglează activitatea testi­culelor:

•Zincul natural + Seleniul natural - sunt două oligoelemente care, împreună, stimulează secreţia endocrină şi exocrină a testiculelor. Studiile ştiinţifice arată că aceste două minerale stimulează producţia de spermă, dar şi formarea hormoni­lor androgeni. Se administrează ex­trasele din surse naturale (vegetale), în cure de minimum trei luni, dozele fiind conform specificaţiei produ­cătorului. Printre indicaţiile acestui remediu se numără insuficienta dezvol­tare a caracterelor masculine la puberi şi adolescenţi, tulbu­rările de fertilitate, declinul prematur al potenţei sexuale.

•           Năpraznicul (Geranium robertia- num) - se adminis­trează sub formă de capsule, din care se iau câte 4-8 pe zi, în cure de 12 săptă­mâni, urmate de alte două săptă­mâni de pauză. Este un puternic stimulator al ac­tivităţii testicu­lelor, ale cărui efecte sunt re­simţite mai ales în timp. Trata­mentul se reco­mandă cu precă­dere în impo­tenţa hormonală şi în impotenţa psihică, dar şi pentru tratarea pro­blemelor de fertilitate masculină. Adesea, năpraznicul se asociază, cu un extraordinar succes, cu seleniul natural (care îmbunătăţeşte calitatea spermei şi sinteza de hormoni an­drogeni). .

Maca (Lepidium meyeni) — este o plantă din America de Sud, din aceeaşi familie cu ridichea, tu­berculul său având efecte aproape miraculoase asupra testiculelor, dar şi asupra altor glande care coordo­nează funcţia sexuală şi de repro­ducere. în cazul scăderii producţiei de hormoni androgeni, tradusă prin scăderea potenţei şi a fertilităţii, prin creşterea proporţiei de ţesut adipos în detrimentul masei musculare, se recomandă cure de câte trei luni cu extract din această rădăcină. Zilnic se administrează 600 de miligrame de extract de maca, împărţite în trei reprize: dimineaţa, la prânz şi sea­ra.

 

NSP GK4 suffix " nsp"

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
Prev Next

Stat