Web Analytics
HP Banner
  • Mişcare sau infarct?

Mişcare sau infarct? 


Activitatea fizică moderată reduce riscul de infarct miocardic cu 60%

 Bolile cardiovasculare sunt în România principala cauză de deces: circa 60%-65% din populaţie îşi găseşte sfârşitul în urma unei boli cardiovasculare.

Tot mai des auzim de infarct miocardic la vârste din ce în ce mai tinere. Ce se întâmplă?

Dr. G. Tatu-Chiţoiu: Motivul apariţiei bolilor cardiovasculare la vârste tot mai tinere este ignorarea factorilor de risc. Nu există un sistem de depistare a acestora şi nici un tratament timpuriu. Pacienţii vin la medic în momentul în care boala cardiacă este instalată deja, uneori în stadii avansate (de exemplu, hipertensiune veche, netratată pentru că nu şi-au măsurat tensiunea niciodată). Oamenii se prezintă la doctor în debutul unui infarct, fără să ştie că ani de zile au avut tensiunea mare sau colesterolul crescut, fără să ştie că fumatul poate duce la infarct.

Ce este de făcut?

Dr.G. Tatu-Chiţoiu: Esenţială este prevenţia, adică depistarea şi evitarea acestor factori de risc. Dacă sistemul de prevenţie este foarte bine pus la punct, incidenţa bolilor cardiovasculare scade mult. Franţa are cea mai redusă incidenţă din lume, deoarece ei au înţeles importanţa prevenţiei: alimentaţie echilibrată, raţională, bazată pe zarzavaturi, legume, fructe, cereale, carne slabă de peşte sau carne de pui, fără grăsimi animale; sport, care favorizează menţinerea greutăţii în limite optime şi previne obezitatea, îşi verifică cu regularitate tensiunea arterială, se tratează eficient dacă este cazul, evitând astfel apariţia bolilor cardiovasculare-şi a complicaţiilor acestora.

Francezii au cea mai lungă speranţă de viaţă din lume: 88 de ani pentru femei şi 82 de ani pentru bărbaţi. Aceasta creşte cu 2-3 luni în fiecare an!

Cât efort fizic trebuie să facem pentru a reduce riscul de boală?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Efortul fizic moderat (nu mă refer aici la sport de performanţă, ci, pur şi simplu, la 30 de minute de mers în pas alert pe zi sau la urcatul scărilor pe jos) reduce riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare cu aproximativ 60%. Menţinerea greutăţii ideale şi efortul fizic moderat zilnic scad şi riscul pentru alte boli, cum ar fi cancerul de colon sau de sân. Oamenii, mai ales în România, au uitat de sport. Mulţi copii nu mai fac sport şi, iată,avem tot mai mulţi copii obezi, cu boli cardiovasculare avansate. Aşa ajungem la infarct încă de la 35-40 de ani.

Cum este afectată viaţa pacientului cu boală cardiovasculară?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Viaţa de zi cu zi este serios afectată: mulţi suferinzi nu mai pot face eforturile pe care le făceau înainte, trebuie să urmeze un tratament în permanenţă, să facă controale. Acest lucru se reflectă negativ în calitatea vieţii lor. Mulţi fac aceste boli începând chiar de la 30 de ani, când au ambiţii profesionale mari, când îşi întemeiază o familie. Un pacient care face un infarct la 40 de ani este o catastrofă nu numai pentru el, ci şi pentru familia lui!

In raport cu „lumea civilizată”, cum stă România din punctul de vedere al prevalenţei la îmbolnăvire?

Dr. G. Tatu-Chiţoiu: Pentru că tot am dat exemplul Franţei, noi suntem la polul opus: facem parte din aşa-numita „zonă roşie" a Europei (ţări caracterizate printr-o incidenţă mare a bolilor cardiovasculare:infarct de miocard, accidente vasculare cerebrale).Ţările civilizate au un sistem medical foarte avansat. De fapt, nu atât sistemul medical contează, cât mai degrabă gradul de educaţie, de conştientizare! Un copil ar trebui să înveţe, încă de pe băncile şcolii, despre efectele nocive ale fumatului, despre efectele benefice ale sportului, despre importanţa controlării tensiunii arteriale şi a colesterolului. în ultima vreme, tot mai mulţi tineri sunt preocupaţi de sănătatea lor; mulţi se angajează în sistemul privat, iar teama de a nu-şi pierde locul de muncă îi face să devină mult mai atenţi la obiceiurile lor. Conştientizând mai mult rolul mişcării, încep să vină în sălile de sport sau la bazinele de înot. Generaţiile care acum sunt la 45-50 de ani au obiceiuri formate de foarte mulţi ani şi este foarte greu să le modifici acum.

Au românii suficiente informaţii despre aceste boli?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Din punctul de vedere al comunicării cu publicul larg, la noi s-a făcut foarte puţin până în acest moment Societatea Română de Cardiologie (SRC) s-a axat în ultimii patru ani pe schimbarea profilului său: de la unul strict ştiinţific am trecut la adaptarea informaţiilor pentru educarea populaţiei.

Dincolo de organizarea unor manifestări benefice pentru personalul medical, încercăm să ne adresăm cât mai mult populaţiei generale pentru a o educa, pentru a o face să înţeleagă importanţa bolilor cardiovasculare, mecanismele lor şi modul în care acestea pot fi prevenite şi tratate.

Cum v-aţi propus să faceţi acest lucru?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Fundaţia Română a Inimii (FRI) are drept obiectiv esenţial organizarea diverselor manifestări şi materiale pentru educaţie şi prevenţie în România. Athletic Cardio Club este un club sportiv fondat de SRC şi FRI, împreună cu 17 medici cardiologi. Ideea acestui club este să adune sub aceeaşi umbrelă medici şi persoane cu alte profesii, într-un efort comun de conştientizare a ideii că sportul poate contribui la evitarea bolilor cardiovasculare.

Este interesat pacientul român să se informeze?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Da, pacienţii sunt atenţi la informarea medicală şi devin cu atât mai interesaţi cu cât medicul ştie să le explice pe înţelesul lor detaliile de care aceştia au nevoie. Din păcate, foarte mulţi medici folosesc un limbaj supraprofesionist, care nu este la îndemâna populaţiei generale. Prin urmare, oamenii nu înţeleg despre ce este vorba. Dacă, totuşi, explicaţiile sunt pe înţelesul oamenilor, aceştia conştientizează, iar articolele citite pe internet sau din informaţiile obţinute din alte surse sunt interpretate altfel decât până atunci.

Consideraţi că Ministerul Sănătăţii ar trebui să se implice mai mult?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu: Sigur că şi factorii de decizie, în speţă Ministerul Sănătăţii, ar trebui să se implice mai mult în special printr-o conlucrare cu Ministerul Educaţiei pentru crearea unor programe de educaţie a copiilor prin programe intensive şi prin susţinerea tuturor factorilor care pot contribui la creşterea aderenţei la mişcarea sportivă în România.

Ce consideraţi că ar trebui să ştie pacientul despre aceste boli?

Dr. G. Tatu-Chiţoiu: Pacientul ar trebui să ştie foarte bine ce înseamnă hipertensiunea arterială, cum se măsoară ea, cum trebuie să şi-o monitorizeze acasă.Să ştie care sunt nivelurile de colesterol (LDL-colesterol <115 mg%), care îi este greutatea ideală (IMC <25). Dacă toţi oamenii ar şti aceste lucruri încă de pe băncile şcolii, le-ar folosi pentru tot restul vieţii!

Cum vă daţi seama că sunteţi pe cale să faceţi un infarct şi ce trebuie să faceţi pentru a-l depăşi?

Dr.G.Tatu-Chiţoiu:Înainte de orice, trebuie să ştiţi că orice durere care apare în piept şi durează mai mult de 15-20 de minute poate să fie un infarct de miocard. Sunaţi imediat la 112 pentru a fi preluat de serviciul de ambulanţă. Durerea poate fi violentă sau puţin importantă. Faptul că apare brusc şi persistă 15-20 de minute trebuie însă să vă atragă atenţia. Mai bine sunaţi la 112 pentru a vi se face o electrocardiogramă, care poate să infirme un infarct, decât să apară complicaţii!

Este foarte important să ajungeţi repede la spital. Timpul optim de la debut până la prezentarea la spital este de două ore.La spital vi se poate face o angioplastie primară (atenţie, doar în primele 12 ore de la debut!). Beneficiile procedurii sunt absolut spectaculoase în primele două ore şi foarte bune în primele şase ore.

Cum îţi poţi măsura tensiunea arterială?

Poţi verifica tensiunea la cabinetul medical sau acasă. în cel de-al doilea caz, ai nevoie de un aparat de măsurat tensiunea. Aceasta trebuie măsurată dimineaţa, la trezire, şi seara, înainte de culcare. Sunt necesare 3 determinări la intervale de 4-5 minute, dar numai atunci când eşti foarte liniştit. Notezi valoarea cea mai mică. Dacă media pe o săptămână este undeva sub 130 cu 80 mmHg, poţi considera că tensiunea este normală. Dacă media valorilor depăşeşte această valoare, va trebui să te prezinţi la medic.

Stiati ca...

■  în Anglia sau Germania nu există nici un copil în şcoli care să nu aparţină în mod oficial unui club sportiv. A face sport este în sângele acestor copii. Din acest motiv, aceste ţări au un risc scăzut de boli cardiovasculare

■  Un asemenea efort făcut acum în rândul tinerilor va avea drept efect, cam peste 10 ani, scăderea numărului bolilor cardiovasculare. Cele două ministere ar trebui să conştientizeze importanţa pe care o are educaţia pentru un stil de viaţă sănătos. Este un lucru care în alte ţări se practică de ani întregi

■Cei mai importanţi factori de risc în infarctul miocardic hipertensiunea arterială (HTA;); fumatul (95% din românii cu infarct care au sub 55 de ani sunt fumători); Colesterolul crescut; diabetul zaharat.

Write a review

Note: HTML is not translated!
    Bad           Good

Mişcare sau infarct?

  • Product Code: miscare infarct
  • Availability: Se vinde numai in farmacii!
  • 0.00€


Related Products

Dispozitive cardiace implantabile

Dispozitive cardiace implantabile

Dispozitive cardiace implantabileCreşterea artificială a frecvenţei cardiace poate îmbunătăţi debitu..

0.00€

Electrofiziologia endocavitară

Electrofiziologia endocavitară

Electrofiziologia endocavitară Electrofiziologia endocavitară determină cu exactitate tulburare..

0.00€

Tulburari de ritm cardiac

Tulburari de ritm cardiac

Când inima tresaltăDepistate la timp, tulburările de ritm nu afectează semnificativ durata de viaţă ..

0.00€

Viata dupa infarct

Viata dupa infarct

Viaţa după infarctPacientul încercat de infarctul miocardic trebuie să se supună unor reguli stricte..

0.00€

Scleroza multipla si tulburarile de mobilitate

Scleroza multipla si tulburarile de mobilitate

Tulburari de mobilitate in Scleroza Multipla(SM=Scleroza Multipla) 70% din persoanele cu scleroză mu..

0.00€

HP Banner